Blogger Template by Blogcrowds

Capitolul 2 (partea a 6-a)

Note: Sesiunea 814

1. Urmează câteva comentarii pe care întotdeuna am vrut să le fac despre scris şi despre pictură, activităţi pe care le desfăşor zilnic.

În timp ce sortam marea masă de material pe care Seth-Jane au produs-o în aceste ultime săptămâni, m-am găsit din nou fermecat şi mistificat de provocările existente. Imaginea pictată poate fi văzută dintr-o privire fugară la orice stadiu al dezoltării sale, dar înţelegerea cuvântului scris ia mult mai mult timp, indiferent cât de rapid cineva citeşte sau absoarbe noul material. Dintr-o singură privire artistul deţine o stăpânire imediată a întregii lucrări din faţa sa; el (sau ea) poate spune ce a făcut şi ce mai are de făcut, ce mai trebuie să schimbe sau să “repare”, chiar şi dacă a dat greş. Nu la fel se întâmplă cu scriitorul, el în timp ce citeşte trebuie să refuze percepţia simultană a artistului şi să folosească propia cogniiţie liniară în timp ce ia o multitudine de decizii ce privesc structura propoziţiei, ce trebuie să folosească sau să elimine şi aşa mai departe.

Uneori aritisul din mine vine în ajutorul scriitorului, aşezând pagini de material şi de notiţe una lângă alta pe o masă sau două. Apoi, pot vedea tot ceea ce trebuie să fac şi jumătate intuitiv, jumătate intelectual să iau decizii despre cum voi organiza pasajele la care întâmpin probleme. Pentru mine, acest proces este mereu foarte provocator şi palpitant. Întotdeuna pare să dea rezultate, deşi în unele momente progresele pot fi mici. De asemenea, această metodă mă ajută foarte mult în a contracara acea nerăbdare iniţială pe care partea de artist din mine o simte puternic atunci când sinele meu de scriitor dă piept cu o situaţie complexă.

Sunt foarte conştient de teoriile ştiinţifice actuale despre presupusele funcţii separate ale creierului: Se spune că jumătatea stângă controlează activităţiile logice- de exemplu cititul, în timp ce partea dreaptă este responsabilă de abilităţiile artistice intuitive. Probabil că scrisul poate fi intuitiv fundamentat iar arta poate fi logic produsă. Întregul creier (emisferele sale fiind profund legate între ele de către corpus callosum) trebuie cel puţin să conţină acea abilitate creativă fundamentală şi necesară ce poate fi mai apoi împărţită – dar cred că doar într-o anumită măsură – între emisfere. În afara cazurilor de accidente fizice/operaţii, trebuie să existe mai multă comunicare între jumătăţiile sale. Există atât de multe lucruri despre creier pe care încă nu le cunoaştem (ca să nu mai vorbim de minte!). Ce se poate spune despre telepatia dintre emisfere? Cred că separaţiile dintre emisferele creierului cartografiate până acum sunt prea stricte, că asemenea credinţe despre separări pot sta în calea percepţiei noastre a frumuseţii întregii funcţionări a creierului.

“Aparent, Seth doar îşi trimite verbal materialul şi atâta tot,“ a scris Jane după ce a citit prima schiţă a acestei note. “Chiar şi într-o carte lungă, el nu trece prin toate acele procese cognitive pe care le-a menţionat Rob. Eu trec prin ele atunci când scriu, editez, sau rescriu o parte din munca mea. Dacă efectuez oricar muncă pentru Seth, se întâmplă atât de inconştient şi de rapid încât nu îmi dau seama. Iar 'scrisul' lui Seth aproape că nu are nevoie de nici o schimbare.

De asemenea am scris în Nota 3 pentru sesiunea 801: “. . . că de obicei Seth nu îşi poate revizui manuscrisul.”

2. Îi voi reaminti cititorului că Jane a primit deja inspiraţie şi material pentru alte două cărţi din minunata şi creativa ei stare de vis: romanele sale, Educaţia suprasufletului Şapte, şi James. De pildă, în timp ce visa s-a conectat la întregi capitole din Şapte.

3. De asemenea, ar trebui să notez că Seth a făcut o scurtă şi mai degrabă misterioasă referinţă la existenţa Cadrelor 3 şi 4. Cu două zile după ce am discutat prima oară despre conceptul de Cadru 1 şi 2, într-o altă sesiunea privată el a venit cu următoarea afirmaţie. Încă nu l-am rugat să dezvolte această idee: “Fiindcă veni vorba, există un Cadru 3 şi un Cadru 4, în termenii discuţiei noastre – dar toate asemenea etichete sunt oferite doar de dragul unei explicaţii. Realităţiile sunt îmbinate.”

4. Seth a făcut o trimitere la sindromul Guillain-Barre ce a lovit o mică porţiune din persoanele care au primit vaccinuri în programul din 1976 îndreptat împotriva gripei porcine. Din mai multe motive, în decembrie guvernul federal a oprit brusc acest program foarte scump şi foarte controversat. Apoi, în luna mai a acestui an, un număr de cercetători au consimţit că vaccinele antigripă au declanşat sindromul Guillain-Barre, dar motivele pentru unele reacţii individuale ramân necunoscute. Eu şi Jane nu am făcut injecţiile.

5. Material suplimentar despre vaccinuri poate fi găsit în Capitolul 1. Vezi Nota 4 din sesiunea 801 şi Nota 3 din Sesiunea 802.

0 comentarii:

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire