Blogger Template by Blogcrowds


Activitatea mea si dimensiunile realitatii spre care ea ma conduce


Eu am prieteni la fel ca si voi, desi prieteniile mele pot fi ceva mai vechi decat ale voastre. Trebuie sa intelegeti ca noi experimentam realitatea intr-o maniera diferita decat o faceti voi. Suntem constienti de ceea ce voi ati numi eu-rile noastre trecute, acele personalitati pe care le-am adoptat in diverse alte existente.

            Deoarece folosim telepatia nu ne putem ascunde aproape deloc fata de ceilalti, chiar daca am dori-o. Sunt sigur ca aceasta vi se pare a fi o nesocotire a intimitatii, si totusi va asigur ca exact in acest moment, nici unul dintre gandurile voastre nu este secret, ci ele sunt cunoscute destul de clar de familia si de prietenii vostrii - si din pacate, imi permit sa adaug, si de cei pe care ii considerati a fi dusmani. Pur si simplu nu sunteti constienti de acest fapt.

            Aceasta nu inseamna ca fiecare dintre noi este ca o carte deschisa pentru ceilalti.  Dimpotriva. Exista ceva asemanator cu o eticheta mentala sau, maniere mentale. Suntem mult mai constienti de gandurile noastre decat sunteti voi. Noi intelegem libertatea de a ne alege gandurile si le selectam cu discernamant si finete.

Prin incercari si erori facute in alte existente puterea gandurilor noastre ne-a fost relevata. Am descoperit ca nimeni nu se poate sustrage vastei creativitati a imaginilor mentale sau a emotiei. Aceasta nu inseamna ca nu suntem spontani sau ca trebuie sa cantarim intre un gand sau altul, cu o preocupare plina de grija ca unul poate fi negativ sau distructiv. Conform definitiei vostre, am depasit aceasta faza.

Structura noastra psihologica ne permite sa comunicam in forme mult mai diverse decat cele cu care sunteti familiarizati. Imaginati-va, de exemplu, ca v-ati intalni cu un prieten din copilarie pe care l-ati uitat de mult. Puteti avea foarte putine lucruri in comun si totusi puteti purta o discutie minunata despre vechi profesori si colegi de clasa, stabilind astfel un anumit raport.

            La fel, atunci cand eu il “intalnesc” pe altul pot fi capabil sa relationez cu el mult mai bine, datorita unei experiente specifice dintr-o viata trecuta, chiar daca in “prezentul” meu avem foarte putine lucruri in comun. Poate ca in secolul 14 de exemplu ne-am cunoscut ca niste persoane complet diferite, si acum putem comunica foarte bine discutand despre acele experiente; la fel cum voi si ipoteticul vostru prieten din copilarie ati stabilit o legatura prin reamintirea trecutului vostru.

Vom fi constienti totusi ca suntem noi insine - personalitatiile multidimensionale care la un nivel al existentei au trait intr-un mediu mai mult sau mai putin comun. Asa cum veti vedea, aceasta analogie este una simpla care in schimb este utila doar pentru moment, deoarece trecutul, prezentul si viitorul nu exista cu adevarat in acei termeni.

            Cu toate acestea, experienta noastra nu include diviziunile de timp cu care sunteti familiarizati. Noi avem mai multi prieteni si asociati decat aveti voi, deoarece pur si simplu suntem constienti de diversele conexiuni in ceea ce voi numi in mod provizoriu incarnari “trecute”.

            Bineinteles, noi avem desigur mai multe cunostiinte la dispozitie, ca sa zic asa.Conform definitiilor voastre, nu exista nici-o epoca istorica cunoscuta in care unii dintre noi sa nu fi fost prezenti, si experienta nepieritoare care a fost castigata in acel context particular este putata in interiorul memoriilor noastre.  

Nu simtim nevoia sa ne ascundem emotiile sau gandurile fata de ceilalti, deoarece cu totii am inteles natura cooperativa a intregii constiinte, a realitatii cat si a rolului jucat de noi in ea. Suntem puternic motivati (glumind): cum ar putea fi “spiritele” altfel ?

            Si asta datorita simplului fapt ca avem sub control utilizarea integrala a energiilor noastre, ea nefiind deviata spre conflicte. Nu o irosim aiurea, ci o folosim pentru acele scopuri unice si individuale care sunt o parte esentiala a experientei noastre Psihologice.

            Acum, fiecare self intreg, sau personalitate multidimensionala, are propriile sale obiective, misiuni si stradanii creative, acestea fiind sarcini initiale si fundamentale ale sale, sarcini care il fac etern valid si mereu cautator. In sfarsit suntem liberi sa ne folosim energia in aceste direcţii. Ne confruntam cu multe provocari dificile si intelegem ca scopurile noastre nu sunt importante numai prin ele insele ci si prin surprinzatoarele ramnificatii care iau nastere din eforturile noastre de a le urmari. Muncind sa ne atingem obiectivele, noi ne dam seama ca marcam poteci, care pot fi folosite si de altii.

            Presupunem de asemenea  –eu cu siguranta– ca obiectivele in sine vor conduce la rezultate surprinzatoare, la consecinte uluitoare care nu au mai fost niciodata atinse, si ca in mod sigur ele vor deschide drumuri noi. Intelegerea acestui fapt ne ajuta sa ne pastram simtul umorului.

            Atunci cand cineva s-a nascut si a murit de multe ori, asteptand extinctia dupa fiecare deces, si atunci cand aceasta experienta este urmata de realizarea faptului ca existenta inca mai continua, un simt al divinei comedii se naste.

            Incepem sa invatam bucuria creativa a jocului. De exemplu, eu cred ca toata creativitatea si constiinta iau nastere intr-o atmosfera de joaca, opusa muncii, din spontaneitatea intuitiva sporita pe care o observ ca o constanta in toate existentele mele si in experienţa celor pe care ii cunosc.

Eu comunic cu dimensiunea voastra, de exemplu nu propunandu-mi sa patrund in sistemul vostru de realitate printr-un act de vointa, ci imaginandu-ma acolo. Decesele mele ar fi fost adevarate aventuri daca as fi stiut atunci, ceea ce stiu acum. Pe de-o parte, luati viata prea in serios, si pe de alta nu luati indeajuns de in serios natura ludica a existentei.

Savuram senzatia oferita de un joc extrem de spontan si totusi presupun ca voi l-ati numi joc responsabil. Este cu siguranta un joc creativ. Ne jucam, de exemplu, cu mobilitatea constiintei noastre, dorind sa vedem cat de “departe” o putem trimite. Suntem mereu uimiti de roadele constiintei noastre, de dimensiunile realitatii prin care putem juca “sotron”. Putem crea impresia ca in aceste jocuri ne folosim constiinta fara un scop anume, si totusi traseele pe care le cream continua sa existe si pot fi folosite de altii. Oricui ne urmeaza noi ii lasam mesaje, semne mentale.

De aceea, putem fi puternic motivati si in acelasi timp putem intelege si folosi creativitatea jocului, atat ca o metoda de a ne atinge scopurile cat si ca o intreprindere creativa si surprinzatoare in sine.

In munca mea de profesor, calatoresc in multe dimensiuni de existenta, exact asa cum un profesor calator poate oferi lectii in diferite tari sau orase. In mare, analogia ia totusi sfarsit aici, deoarece inainte sa pot incepe munca trebuie sa stabilesc structuri psihologice preliminare si sa imi cunosc elevii, inainte ca procesul de invatare sa poata incepe.

Trebuie sa detin cunostiinte aprofundate despre sistemul particular de realitate in care opereaza elevul meu, despre sistemul lui sau al ei de gandire cat si despre simbolurile relevante. Trebuie sa evaluez corect stabilitatea personalitatii discipolului. Nevoile acelei personalitati nu pot fi ignorate ci trebuiesc luate in considerare.

Discipolul trebuie incurajat, dar nu suprasolicitat in timpul dezvoltarii sale. Materialul meu trebuie prezentat intr-un asemenea mod incat sa aiba sens in contextul in care elevul intelege realitatea, in mod special in fazele initiale. Chiar inainte ca instruirea propriu-zisa sa poată incepe, trebuie avuta mare grija ca toate nivelurile personalitatii sa se dezvolte intr-un ritm mai mult sau mai putin constant.

Deseori materialul prezentat de mine va fi oferit initial fara nici un semn al prezentei mele, el aparand ca o revelatie uimitoare. Deoarece indiferent cat de atent il prezint, el este menit a schimba conceptii vechi, care sunt o parte integranta a personalitatii elevului. Ceea ce spun este un lucru, dar elevul este impins spre un comportament si intr-o experienta psihica si psihologica care ii poate aparea straina la nivel constient.

Problemele variaza in functie de sistemul in care discipolul isi are existenta. In sistemul vostru, de exemplu si legat de femeia prin care scriu aceasta carte, contactul initial din partea mea a fost realizat cu mult inainte de inceperea sesiunilor noastre.

In niciun moment personalitatea nu a perceput constient intalnirea initiala. Ea s-a confruntat dintr-o data cu o serie de ganduri inedite, si intrucat Jane este o poeta, acestea s-au manifestat ca inspiratii poetice. La un moment dat, acum cativa ani, la o conferinta a scriitorilor, ea a fost implicata intr-o situatie care ar fi putut duce la dezvoltarea ei psihica inainte sa fi fost pregatita. Climatul psihologic care a luat nastere atunci intre cei implicati  a oferit conditiile necesare, si fara sa realizeze ce se intampla, prietena noastra a intrat in transa.

Cunoscusem aptitudinile sale psihice inca din copilaria sa, dar pana cand personalitatea a dobandit fundalul de cunoastere necesar in acest caz particular, intuitile necesare au fost transmise prin intermediul poeziei. De aceea, in intamplarea amintita, eu am fost informat si m-am asigurat ca episodul sa fie incheiat si sa nu aiba urmari.

Nu a fost deloc o o realizare intamplatoare. Aproape fara sa stie acest lucru, vorbind la figurat, personalitatea a decis sa isi incerce aripile. Intr-un fel sau altul eu am antrenat-o pe tanara femeie inca din copilaria ei, aceasta fiind parte integranta din activitatea mea – si totul reprezentand preliminariul muncii serioase care a inceput odata cu sesiunile noastre.

Aceasta constituie o sarcina obisnuita in activitatea mea la multe niveluri ale existentei. Este o munca puternic diversificata deoarece structurile personalitatii variaza. In timp ce in interiorul sistemelor in care lucrez exista anumite similaritati, in anumite dimensiuni nu sunt inzestrat pentru a fi profesor deoarece conceptele fundamentale ale experientei vor fi straine naturii mele, iar procesele de invatare in afara experientei mele proprii.

Acum, ideile voastre despre spatiu sunt cat se poate de eronate. In contactele mele cu sfera voastra de activitate nu ma napustesc ca un superman spiritual, prin ceruri de aur in sfera voastra fizica.                        

Voi discuta despre acest lucru intr-un capitol ulterior, dar intr-o maniera profund reala, spatiul asa cum il percepeti pur si simplu nu exista. Nu numai ca iluzia spatiului este creata de propriile voastre mecanisme fizice de perceptie, dar ea este de asemenea cauzata de modelele mentale pe care le-ati acceptat – modele care sunt adoptate de catre constiinta atunci cand atinge un anumit stadiu de “evolutie” in interiorul sistemului vostru.

Atunci cand patrundeti in existenta fizica, nu numai ca mintea voastra nu este o tabula rasa care asteapta sa fie inscriptionata cu hieroglifele existentei, dar sunteţi echipati cu o banca de memorie care o depaseste cu mult pe cea a oricarui calculator. Intampinati prima zi a existentei voastre pamantene cu deprinderi si aptitudini deja integrate, desi ele pot fi sau nu utilizate; acestea nefiind numai rezultatul ereditatii asa cum o concepeti.

Va puteţi imagina sufletul sau entitatea voastra – doar pentru o clipa si de dragul aceleiasi analogii - ca fiind un calculator divin inspirat, constient si viu, care isi programeaza propriile existente si vieti.

Dar acest calculator este atat de inzestrat cu creativitate incat fiecare dintre variatele personalitati pe care le programeaza tasnesc in constiinta si viata, creand la randul lor realitati probabil de neimaginat de catre calculatorul in sine.

Fiecare personalitate de acest fel vine cu o idee prealabila a realitatii in care va opera, iar echipamentul ei mental este special ajustat pentru a face fata unor medii foarte specializate. Ea are libertate deplina, dar trebuie sa opereze in interiorul contextului de existenta pentru care a fost programata. Totusi, in interiorul personalitatii, in cotloanele cele mai secrete, se afla cunoasterea comprimata a intregului calculator. Trebuie sa subliniez, nu spun ca sufletul sau entitatea este un calculator dar deorece vreau sa clarific anumite aspecte, va invit sa priviti chestiunea in aceasta lumina.

Fiecare personalitate detine in interiorul ei nu numai abilitatea de a-si construi un nou tip de existenta intr-un mediu inconjurator - in cazul vostru in realitatea fizica – ci si de a adauga creativ calitatii propriei constiinte; si prin asta de a-si construi drumul prin sistemul respectiv, depasind barierele realitatii asa cum o cunoaste.

Acum, in toate acestea exista o finalitate, care va fi discutata ulterior. Mentionez aici acest subiect, deoarece vreau sa vedeti ca mediul vostru nu este real in termenii in care va imaginati ca este. Atunci cand va nasteti, voi sunteti deja “conditionati” sa percepeti realitatea intr-o maniera particulara si sa va interpretati propriile trairi intr-un spectru foarte limtat dar intens.

Trebuie sa va explic acest lucru inainte sa va pot oferi o idee clara despre mediul meu, sau despre acele sisteme de realitate in care operez. Nu exista, de exemplu, nici-o distanta intre mediul meu si al vostru, nici un fel de bariere fizice care sa ne separe. Intr-o maniera foarte reala de a vorbi, conceptul vostru despre realitate intermediat de simturile fizice, instrumentele stiintifice, sau obtinut prin deductie, nu se aseamana deloc cu faptele – iar faptele sunt dificil de explicat.

Sistemele voastre planetare exista simultan, atat in timp cat si in spatiu. Universul pe care se pare ca il percepeti, fie vizual, fie prin instrumentele voastre, pare a fi compus din galaxii, stele si planete aflate la diferite distante fata de voi. In esenta, aceasta este totusi o iluzie. Simturile voastre si propria voastra existenta ca si creaturi fizice va programeaza sa percepeti universul in acest mod. Universul, asa cum il cunoasteti, este interpretarea data de voi a fenomenelor in timp care patrund in realitatea voastra tridimensionala. Evenimentele sunt mentale. Acest lucru nu inseamna ca in interiorul universului fizic nu puteti calatorii spre alte planete, de exemplu, la fel cum nu inseamna ca nu puteti folosi mesele pentru a sustine carti, pahare si portocale, desi masa nu are calitati solide proprii.

Atunci cand intru in sistemul vostru, traversez o serie de fenomene psihice si mentale. Voi ati interpreta aceste evenimente drept spatiu si timp, si sunt nevoit sa folosesc foarte des acesti termenii, deoarece trebuie sa folosesc limbajul vostru mai degraba decat al meu.

Axiomele de baza sunt acele idei implicite despre realitate cu ajutorul carora va fundamentati existenţa. De exemplu, spatiul si timpul sunt premise fundamentale. Fiecare sistem de realitate are propiul sau set de asemenea conventii. Atunci cand comunic in interiorul sistemului vostru, trebuie sa folosesc si sa inteleg premisele fundamentale pe care se bazeaza. Ca profesor, o cerinta a slujbei mele este sa le inteleg si sa le folosesc; si am avut existente in multe asemenea sisteme ca o parte din ceea ce voi ati numi antrenamentul meu de baza; desi in termenii vostrii eu si asociatii mei avem alte nume pentru ele.

Entitatea, sau sufletul, are o natura cu mult mai complicata si creativa decat au presupus religiile voastreEl utilizeaza nenumarate metode de perceptie, si are la dispozitia sa multe alte tipuri de constiinta. Ideea voastra despre suflet este intr-adevar limitata de conceptele voastre tridimensionale. Sufletul isi poate schimba focusul constiintei si poate folosi constiinta asa cum voi va folositi ochii. Acum, la nivelul meu de existenta sunt pur si simplu constient de faptul, pe cat ar parea el de neobisnuit, ca eu nu sunt constiinta mea. Constiinta mea este o caracteristica care va fi folosită de mine. Acest lucru se aplica fiecaruia dintre cititorii acestei carti, chiar daca constiinta acestui fapt poate fi pastrata secret. Sufletul sau entitatea este mai mult decat constiinta. 

Asadar, atunci cand intru in mediul vostru, imi indrept constiinta in directia voastra. Intr-un fel, eu traduc ceea ce sunt intr-un fenomen pe care il puteti intelege intr-o oarecare masura . Intr-o maniera mult mai restransa, orice artist face acest lucru atunci cand transfera ceea ce este el, sau o portiune din el, intr-un tablou. Aceasta este cel putin o analogie evocatoare.

Atunci cand intru in sistemul vostru, eu patrund in realitatea tridimensionala, si voi trebuie sa interpretati ceea ce se intampla in lumina propriilor premise fundamentale. Fie ca va dati seama sau nu, fiecare patrunde in timpul starilor de vis in alte sisteme de realitate, fara participarea completa a self-ului normal constient. In experienta subiectiva voi parasiti existenta fizica si uneori actionati, cu vointa puternica si validitate creativa in interiorul viselor pe care le uitati imediat ce va treziti.

Atunci cand va ganditi la scopul existentei voastre, o faceti in termenii vietii in stare de trezie, dar voi lucrati de asemenea la obiectivul vostru in aceste alte dimensiuni de vis, unde sunteti in contact cu alte portiuni ale identitatii voastre, urmarind provocari la fel de valide ca acelea din starea de trezie.

Asadar, atunci cand contactez realitatea voastra, este ca si cum as intra in unul din visele voastre. Pot fi constient de mine in timp ce dictez aceasta carte prin Jane Roberts si de asemenea pot fi constient de mine insumi in mediul meu propiu; deoarece proiectez aici doar o portiune din mine, asa cum voi probabil trimiteti o portiune din constiinta voastra in timp ce scrieti o scrisoare unui prieten si in acelasi timp sunteti constienti de camera in care stati. Eu proiectez mult mai mult decat trimiteti voi printr-o scrisoare, deoarece acum, in timp ce dictez, o portiune a constiintei mele se afla in interiorul femeii, dar in mare analogia este exacta.

            Asa cum am mentionat mai inainte, mediul meu nu este cel al unei peronalitati recent decedata, in termenii vostri, si mai tarziu voi descrie la ce sa va asteptati in asemenea conditii. O diferenta majora intre mediul vostru si al meu este aceea ca voi trebuie sa materializati fizic - ca materie fizica, activitatile mentale. Noi intelegem realitatea actelor mentale si le recunoastem validitatea stralucitoare. Le acceptam pentru ceea ce sunt, si de aceea suntem dincolo de necesitatea de a le materializa si interpreta intr-o maniera atat de rigida.

            Pamantul vostru mi-a fost foarte drag. Acum pot sa imi indrept focusul constiintei catre el, si daca doresc, sa il experimentez asa cum voi il experimentati; dar de asemenea il pot percepe in multe alte feluri pe care voi nu le puteti utiliza momentan.

            Unii dintre voi care veti citi aceasta carte vor intelege imediat si intuitiv ceea ce spun, deoarece veti fi banuit deja ca percepeti experienta prin ceea ce putem numi a fi lentile puternic distorsionante, desi viu colorate. De asemenea, tineti minte ca daca realitatea fizica este intr-un sens mai larg o iluzie, ea este o iluzie cauzata de o realitate mai mare. Iluzia in sine are un scop si un inteles.

            Poate ca e mai bine sa spun ca realitatea fizica este o forma pe care o ia realitatea. In sistemul vostru, sunteti concentrati mult mai intens asupra unui aspect relativ restrans al experientei. Noi putem calatori liber printr-un numar variat de asemenea realitati. In acest moment, experienta noastra include munca noastra in fiecare din aceste realitati. Nu vreau sa minimalizez importanta personalitatii voastre prezente sau a existentei fizice. Dimpotriva.

            Experienta tridimensionala este un loc nepretuit de antrenament. Personalitatea voastra, asa cum o cunoasteti, fara indoiala va dainui, impreuna cu toate memoriile sale; dar ea este doar o parte a identitatii voastre totale, asa cum in aceasta viata copilaria voastra este o parte extrem de importanta a personalitatii voastre prezente, desi acum sunteti mult mai decat un copil.

            Veti continua sa cresteti si sa va dezvoltati, si veti deveni constienti de alte medii, la fel cum v-ati parasit caminul parintesc. Dar mediile nu sunt lucruri obiective, conglomeratii de obiecte care exista independent de voi. In realitate, voi le formati iar ele sunt in mod concret extensii ale voastre; acte mentale materializate care se extind in exterior din constiinta voastra.

            Va voi spune exact cum va formati mediul incojurator. Eu il formez pe al meu urmand aceleasi reguli, desi voi obtineti obiecte fizice iar eu nu.  Oamenii vostrii de stiinta descopera in cele din urma ceea ce filozofii au stiut de secole - ca mintea poate influenta materia. Ei inca mai au de descoperit faptul ca mintea creaza si formeaza materia.

            Fizic vorbind, mediul vostru inconjurator cel mai apropiat este corpul vostru. El nu este asemanator unui manechin in care sunteti inchisi, ceva ce exista separat de voi, asemenea unui invelis. Corpul vostru nu este frumos sau urat, sanatos sau bolnav, iute sau lent, pur si simplu deoarece acesta este tipul de corp care v-a fost atribuit fara discernamant la momentul nasterii. In realitate, forma voastra fizica, mediul vostru corporal si personal este materializarea fizica a propriilor voastre ganduri, emotii si asteptari.

            In mod concret, “self-ul interior” formeaza corpul, transformand magic gandurile si emotiile in echivalente fizice. Voi cultivati corpul. In orice clipa conditia sa oglindeste perfect starea voastra subiectiva. Folosind atomi si molecule, voi va construiti corpul, formand elementele de baza intr-o structura pe care o considerati ca fiind a voastra.

            Voi sunteti intuitiv constienti ca va formati imaginea si ca sunteti independenti de ea. Nu realizati ca va creati mediul vostru mai amplu si lumea fizica asa cum o cunoasteti, propulsandu-va gandurile si emotiile in materie – o patrundere in realitatea tridimensionala. Asadar, self-ul interior, individual si in masa, isi trimite in afara energia psihica, formand fibre care se unesc in forma.

            Fiecare emotie si gand are propria sa realitate electromagnetica, complet unica. Ele sunt extrem de bine echipate pentru a se combina cu altele, in functie de diferitele arii de intensitate pe care voi i le atribuiti. Intr-un fel, obiectele tridimensionale sunt create intr-un mod aproape asemanator celui in care sunt formate imaginile pe care le vedeti la televizor, dar cu o diferenta majora. Si daca nu sunteti conectati la acea frecventa particulara, nu veti percepe deloc obiectele fizice.

            Fiecare dintre voi actionati ca transformatori, transformand inconstient si automat extrem de sofisticatele unitati electromagnetice in obiecte fizice. Va aflati in mijlocul unui “sistem concentrat de materie”, inconjurat, ca sa spunem asa, de zone mai slabe in care persista ceea ce ati numi “pseudomaterie”. Fiecare gand sau emotie exista spontan ca o unitate electromagnetica simpla sau complexa - neperceputa inca de cercetatorii vostrii.

            Intensitatea determina atat puterea cat si permanenta imaginii fizice in care gandul sau emotia va fi materializata. In materialul meu explic acest lucru in profunzime. Aici, vreau sa intelegeti ca lumea pe care o cunoasteti este reflexia unei realitati interioare.

            In esenta, sunteti constituiti din aceleasi elemente ca si un scaun, o piatra, capul unei laptuci, o pasare. Intr-o imensa stradanie cooperativa, toate constiintele se alatura pentru a crea formele pe care le percepeti. Deoarece acest lucru ne este cunoscut, noi putem schimba mediile si formele noastre fizice dupa cum dorim si fara confuzie, deoarece percepem realitatea care se afla in interior.

Intelegem de asemenea ca permanenta formei este o iluzie, dat fiind ca toata constiinta trebuie sa se afle intr-o stare de schimbare. Ne putem manifesta, conform definitiei voastre, in mai multe locuri simultan, si asta deoarece intelegem adevarata mobilitate a constiintei. De fiecare data cand va ganditi emotional la o alta persoana, trimiteti o copie de-a voastra, aflata sub nivelul de intensitate al materiei, dar avand forma definita. Aceasta forma proiectata in afara constiintei voastre, scapa complet atentiei ego-ului vostru. Atunci cand ma gandesc emotional la altcineva, fac acelasi lucru, cu singura diferenta ca o parte din constiinta mea se afla in imagine si poate comunica.

            Mediile inconjuratoare sunt in primul rand creatii mentale ale constiintei, propulsate in exterior si creand forme multiple. De exemplu, eu am alcatuit un studiu al secolului 14, favoritul meu, de care sunt foarte mulţumit. In termenii vostrii fizici, el nu exista si stiu foarte bine ca este productia mea mentala. Totusi, ma bucur de el, si deseori iau o forma fizica pentru a sta la masa si a ma uita pe fereastra la peisajul rural.

            Desi nu realizati asta, voi faceti acelasi lucru atunci cand stati in camera voastra de zi; si in momentul de fata sunteti oarecum limitati ca posibilitati. Cand eu si asociatii mei ne intalnim, deseori ne transpunem gandurile in modele si forme, din pura placere a acestei practici. Noi avem ceea ce voi ati numi un joc, care necesita ceva experienta; unde din pur amuzament vedem care dintre noi poate transpune orice gand dat in forme cat mai diverse.

Exista astfel de caracteristici subtile care influenteaza natura oricarui gand, astfel de gradatii emtionale, incat niciun gand nu se aseamana vreodata cu un altul – si în mod analog, nici un obiect fizic din sistemul vostru nu este o copie exacta a altuia. Atomii si moleculele care il compun – care compun orice obiect – au propriile lor identitati care dau culoare si individualizeaza orice obiect pe care il formeaza.

            In timp ce percepeti obiecte fizice de orice fel, voi acceptati, intelegeti si va concentrati asupra constantelor si similaritatiilor, si intr-o maniera foarte importanta excludeti si ignorati diferentele dintr-un camp dat de manifestare. Asadar, sunteti extrem de selectivi, acceptand anumite posibilitati si ignorandu-le pe altele. De exemplu, corpurile voastre nu se schimba complet doar odata la 7 ani. Ele se schimba permanent odata cu fiecare respiratie.

            In interiorul corpului, atomii si moleculele mor si sunt inlocuite in mod continu. Hormonii sunt intr-o stare permanenta de miscare si transformare. Proprietatile electromagnetice ale pielii si celulei se schimba incontinuu si pot chiar sa se inverseze. Materia fizica care a compus corpul vostru cu un moment in urma este diferita in privinte importante fata de materia care formeaza in acest moment corpul vostru.

            Daca ati percepe schimbarile continue din corpul vostru cu la fel de multa perseverenta cu cat urmariti natura sa aparent permanenta, ati fi uimiti sa constatati ca v-ati considerat vreodata corpul ca si o entitate mai mult sau mai putin permanenta, mai mult sau mai putin coeziva. Chiar si in mod subiectiv, va concentrati asupra si intr-adevar construiti in mod concret ideea unui self constient relativ stabil, relativ permanent. Voi accentuati acele idei, ganduri si atitudini pe care vi le amintiti din experienta “trecuta” ca apartinandu-va , ignorandu-le complet pe acelea care la un moment dat au fost “caracteristice” iar acum au disparut – ignorand faptul ca nu puteti pastra un gand. Gandul din momentul anterior dispare, in termenii vostrii.

            Voi incercati sa mentineti un self fizic si subiectiv continu, relativ permanent, pentru a pastra un mediu relativ continuu, relativ permanent. Astfel, sunteti tot timpul intr-o pozitie de a ignora asemenea schimbari. Acele lucruri pe care refuzati sa le acceptati sunt exact cele care va vor oferi o mult mai buna intelegere a adevaratei naturi a realitatii, a subiectivitatii individuale si a mediului fizic care pare sa va inconjuare.

            Ce se intampla cu un gand atunci cand paraseste mintea voastra constienta. El nu dispare pur si simplu. Puteti invata sa il urmariti, dar de cele mai multe ori va este teama sa va indreptati focusul intens in afara existentei tridimensionale. De aceea, vi se pare ca gandul dispare. De asemenea, subiectivitatea voastra pare a detine o misterioasa calitate, si pana si viata voastra mentala are un punct de cadere inselator, o stanca subiectiva de pe care gandurile si memoriile voastre se prabusesc, disparand in neant. Din acest motiv, pentru a va proteja, pentru a va proteja subiectivitatea sa nu dispara, va inaltati diverse bariere psihologice acolo unde considerati ca sunt punctele periculoase. In schimb, puteti urmari aceste emotii si ganduri, intelegand faptul ca propria voastra realitate continua in alta directie, distincta de cea cu care va identificati in mod curent. Aceste ganduri si emotii care au parasit mintea voastra constienta va vor conduce catre alte medii.

            Aceste ferestre subiective prin care gandurile par a disparea sunt de fapt asemanatoare cu conducte psihice, conectand self-ul pe care il cunoasteti cu alte universuri de experienta - realitati in care simbolurile iau nastere si gandurilor nu le este negat potentialul.

            In starile de vis exista comunicare intre aceste alte realitati si a voastra, o interactiune continua intre ambele sisteme. Daca exista un punct anumit unde constiinta pare sa va ocoleasca sau sa va scape, sau daca exista un anume punct unde constiinta voastra pare a lua sfarsit, atunci exact acestea sunt punctele unde v-ati ridicat bariere psihologice si psihice si exact acestea sunt zonele care ar trebui explorate. Altfel, simtiti cum constiinta voastra este ingradita in craniul vostru, imobila si incapsulata, si fiecare gand pierdut sau amintire uitata, pare a fi, cel puţin simbolic, o moarte in miniatura. Si acesta nu este cazul.

1 comentarii:

Da,pai cea ce reiese din prim faza,nu exista diferenta reala intre viata din lumea fizica si cea nefizica.Noi suntem mai autolimitati,dar in mare avem parte de acelasi drum al cunoasterii,cu un alt sistem de valori si de convingeri.Pe de alta parte,incepem sa intuim caracteristicile schitate aici,legat de focalizare si expansiunea constiintei,implicit a cunoasterii,astfel avind posibilitatea,daca nu sa schimbam realitatea fizica,macar sa o intelegem.Un alt aspect important este faptul ca drumul nostru prin noi insine este etalon si perspectiva pentru altii si alte manifestarii,cea ce ne ofera incredere,faptul ca orice experienta e folositoare si la un nivel de perspectiva inseamna pur si simplu cunoastere.
Asa cum am gasit ideea si o transmit din nou,tot cea ce exista in acest plan e cea ce am fost,cea ce suntem si cea ce vom fii.Intelegem foarte bine ce am fost ,reprezentat de entitatile aflate in plin proces de evolutie,limitata din punctul nostru de vedere,dar totusi evolutie pe care si noi am acceptat o,ne bucuram de cea ce suntem,alaturi de cei asemeni noua,prin care avem posibilitatea de a creea si a ne imbogatii experienta,si privim cu incredere si respect la cea ce vom fii,respectiv acei oamenii vizibili sau nu ,care ne jaloneaza drumul si ne deschid ochii,ajutindu ne sa redescoperim segmentul de cunoastere propus,care ne foloseste in scopul cel mai constructiv.

4 martie 2010, 09:17  

Postare mai nouă Postare mai veche Pagina de pornire